Poezii, Rime si Versuri

Alb şi negru

Comentarii (1) | Adaugata de byrev

Blânda toamnă dunăreană, dezmierdându-ne, s-a dus,
Totu-i alb şi rece-i totul: jos, omătul, bruma, sus.
Moartă-i lumea sărbezită, peste care, fără faţă
Fără nori şi fără soare, greu atârnă alba ceaţă.

Şerpuieşte-n aer fumul şi se-ntinde alburiu
Din colibe, troienite,ca sicriu lângă sicriu.
În zădar privirea cată negre benghiuri în albeaţă;
Pân’ şi umbrele sunt albe pe cea marmură de gheaţă

Însă iată, ca şiraguri de călugări în sobor.
Vezi ceva negrind în zare: ciorile pe şes cobor
Şi de spinul chip al iernei, vesel croncănind, s-agaţă…
Mult mai drag mi-e viul negru decât albul fără viaţă!

(Revista nouă, an. I, nr. 3, 15 februarie 1888.)




  1. avatar
    andreea

    Va rog…vreau si eu comentariu la poezia asta;;)(macar la primele 2 dak nu la toata poezia)

LEAVE A COMMENT