Reverie ~ Ion Bănuţă

Toamna mi-a bătut în uşă
într-o noapte solitară,
şi văzduhul din pădure
îl găsii cu frunza rară.

Întâlnii ciocănitoarea ;
îşi bătea de codru ciocul
şi, zburând din zare-n zare,
parcă-şi încerca norocul.

Ciocul ascuţit, de fildeş,
codru-l face să răsune.
Numai veveriţa-n grabă
strânge slavă şi alune.

Prins de liniştea pădurii,
mă-mbătai de cer în sară,
şi spre frumuseţea lunii
înălţai, de-argint, o scară.

(“În pervazul larg al serii”)

(No Ratings Yet)

Loading...