Poezii, Rime si Versuri

Epigrame

Autor / Poet: Ion Luca Caragiale
Comentarii (0) | Adaugata de mihella

    Unui senator

Cănit? Şi crezi că ăsta-i chipul
Să-ntinereşti în adevăr?…
Ca Venerii să fii discipul
Mai va ceva pe lângă păr!

Unui clubman

La cărţi, c-un as eşti asasin,
“Cu spada-n luptă, spadasin;
Dar fără spadă, fără as,
Tu singur spune: ce-ai rămas?
(Moftul Român, 24 Iunie 1901)

Doamna cu evantai

Pe canapeaua elegantă
Se-ntinde doamna nonşalantă
Şi c-un papyrus se evantă
De atmosfera ambiantă.

Făt-Frumos cu Moţ în Frunte
Zi că-i dragoste, şi pace !

Te-a vrăjit ? atât ţi-a fost :
Din pocit, frumos îţi face,
Şi deştept din ăl mai prost.
(“Convorbiri critice”, 1908, 15 decembrie)

Teleor Ţaţa

E lucrul natural,
Iubitul meu amic:
Cu cât te înalţi mai sus,
Cu atât te văz mai mic.

Domnul Cuza

Te-ai înălţat atât de sus,
Iubitul meu amic;
În cât să nu te miri de-mi pari,
De jos, atât de mic.

Lui Teleor

Că n-am destulă sare-a mea,
Te rog, amice-a mă s’Cuza;
Dar c-aş fura-o altuia,
Nu cred să poţi a m-A-Cuza.

Aceluiaşi Teleor

Nu zic, Poate că n-am haz,
Dar, te rog, admite-mi scuza,
Scumpe-amice: -n orice caz,
Eu sunt eu, şi — nu sunt Cuza.
Caragiale.

(Moftul Român, seria II, nr. 3 din 15 Aprilie 1901)




LEAVE A COMMENT