Poezii, Rime si Versuri

A douăzeci şi una scrisoare

Autor / Poet: Maria-Eugenia Olaru
Comentarii (0) | Adaugata de byrev

Despre tristeţea aşteptării

Plânsul plângea.
Zgâria cu gătejul la picioare ţărâna
şi toate-i păreau una.
Pe malul lacului trist suspina.
Nedreptatea tare urâtă-i era.
Cu lacrimi mari înnodate-n bărbie
trist şi amar suspina.
Până şi plânsul plângea.
Tu plângi, el plânge…
Noi plângem când pâinea o frângem.
Dar plânsul plânsului
nu-i cea mai mare tristeţe,
căci singur eşti când pâinea o frângi
şi singur, doar singur pâinea mănânci.




LEAVE A COMMENT