Ascultând liniştea ~ ovidiuvasile

Ascultând liniştea

Simfonie mută asculta pădurea

Şi vibra în foşnet adiat de vânt,

Una cu pământul şi cu veci-pururea,

Cântă în tăcere frunza tremurând.

În acorduri fine fără de solfegii,

Ca uşoare urme de cuţit în vânt,

Ca siaju-n apă ce durează medii

De secunde moarte,nepăstrate-n gând.

Liniştea se ascultă ziua pe răcoare

Sau noaptea pe lună când nu bate vânt,

Numai la-nălţime şi de sus din ceruri,

Unde-ajungi cu harul şi cu duhul sfânt.

(No Ratings Yet)

Loading...