Natura moartă ~ ovidiuvasile

Natură moartă

Din nevoia abuzivă

De-a trăii şi de-a mânca,

Omul mutilă natura,

Ş-apoi o lăsă aşa.

Ca să stea,nemângâiată,

Mută-n agonia ei,

Căci natura nu vorbeşte,

N-are vorbe, nici idei.

Idiot e numai omul

Care-n nebunia lui,

A jelit natura moartă,

Fără flori la căpătâi.

Munţii noştrii, aur poartă,

Noi cerşim din poartă-n poartă?

Om patetic şi cretin!

Ce-ai dat aurul pe vin,

Care-i vara,care-i iarna?

Anotimpuri nu mai sânt.

Căci natura este moartă

Nu trăieşte pe pământ.

Şi te miri că ninge vara?

Şi faci plajă  de crăciun?

Sufocată-i de gunoaie

Şi de bombe şi de fum.

(No Ratings Yet)

Loading...