Am uitat să fiu deştept Pentru-o zi ori pentru-o viaţă Cât înmărmurit aştept, Albe, braţele-ţi de gheaţă.
Nu mai cuget, cred, mereu: Strâns în mine ca-ntr-un templu, Însă demn în miezul meu, Cu zgârcenie contemplu.
NUME (obligatoriu)
MAIL (obligatoriu)
Website (optional)