Tu esti, mama! ~ Petru Demetru Popescu

Când eram copil odată,mama mea învăţătoare
M-a luat cu ea la şcoală,doar aşa,într-o plimbare.
Şcoala mi-a părut castelul,iară clasa cu fereşti
Poza mândră întâlnită într-o carte cu poveşti.
Ea,ţinându-mă de mână,mă purtă spre banca-ntâi
Şi o scurtă mângâiere mi-aşeză la căpătâi.
Banca-naltă,eu mai singur decât cucul mă simţeam
Şi-aşezat aşa pe vârfuri tot la mama mea priveam.
Aş fi vrut să fiu acolo lângă ea şi nu aici
Lâng-aceşti copii din clasă,mult mai mari,dar tot pitici.
Am aflat chiar fiindcă mama tuturor le surâdea
Când ştiam că numai mie ea acasă îmi zâmbea.
După un timp,pe care astăzi poate doar l-am tălmăcit,
Clasa-ntreagă,întrebată,a fost pusă la ghicit.
-Dragii mei,să-mi spuneţi mie,a-nceput învăţătoarea,
Cine muntele-l întrece-n înălţime,iară marea
O întrece în mărime prin atâta bunătate?
Ce fiinţă este-n lume cea mai scumpă dintre toate,
Care mângâie când doare,care cântă când mângâie,
Stând de strajă suferinţei pruncilor la căpătâie?
Cine este-acea fiinţă fără care nu se poate,
Cea mai dragă,cea mai mare şi mai bună dintre toate?
Clasa-ntreagă se gândeşte…ochii mari,mintea-ncordată.
Un băiat parcă e gata să răspundă….şi o fată….
Nu ştiu ce fior mă prinse şi pe mine-ntr-o suflare,
Am uitat că sunt în bancă,mama că-i învăţătoare,
Şi pe când băieţi şi fete mâna ridicau în sus,
Eu,cu voce îndrăzneaţă,cu iubire de nespus,
Le-am luat-o înainte şi-am strigat fără de seamă:
-Cea mai scumpă din fiinţe-n lumea asta….
TU EŞTI, MAMĂ !

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (6 votes, average: 4.17 out of 5)
Loading...
mama, poezii, demetru popescu

14 Comentarii

  1. aceasta poiezia ma facut sa pling,fiindca tin minte cind mama era in fata tuturor elevilor si eu priveam la ea.Tin minte cind ma invata a scrie a citi…..

  2. Poezia copilariei mele…Am recitat-o cand eram in clasele I-IV, la serbarea organizata de 8 martie. Si acum tin minte cand ma lua mama mea, invatatoare, in clasa ei si stateam in prima banca de la mijloc, intre un baiat si o fata: Felix si Dana. Eu aveam cinci ani, iar ei erau in clasa a IV-a.Acum sunt si eu cadru didactic si imi pare bine ca am gasit-o pentru ca nu mai tineam minte toate versurile. O voi folosi si eu la serbarea de 8 martie, din anul acesta. Frumoase versuri! Felicitari!

  3. am trait aproximativ genul acesta de momente…mama mi-a fost invatatoare…iar in clasa a II-a a fost poezia de la serbare…ce clipe…am 27 de ani.

  4. Este foate frumoasa poezia aceasta!Sunt sigura ca poetul a muncit foarte mult ca sa realizeze aceasta poezie.

  5. e cea mai lunga si mare poezie din lume …foarte greu de o invatat shi e foarte receptiva la minte…so0per!!!!!!!!

  6. Cand an citi poezia, aproape am plans. Felicitarile mele lui Petru Demertu Popescu. Cea mai frumoasa poezie auzita vreodata 🙂

    1. Si mie imi vene sa plang….Imi aduceam aminte de mama cand m-a dus prima oara la sc si direct in prima banca m-a trimis tinundu-ma da mana dreapta.

  7. foarte frumoasa poezia si emotionanta….aproape ca am plans cand am citit-o…mia patruns in inima….bravo celui care a facut poezia!!!!!

  8. Senzational…cu greu am gasit poezia asta…am recitat-o cand eram micuta in doi ani consecutivi la serbarea de terminare a anului scolar si tin minte ca intr-unul din ani, la vreo cateva zile dupa “eveniment” m a oprit una dintre mamici sa ma intrebe dc eu am fost cea care a recitat poezia hihihi…ma cam laud dar asta e…laud doar copilul de atunci…
    aaa si sa nu uit..Alma draga nu este vorba de prima zi de scoala din viata copilului ci de prima daca cand a fost la scoala in clasa mamei lui ce era invatatoare :))

  9. sa fie de vina melancolia care ma sugruma astazi? sau oare versurile acestea mi-au atins inima chiar in locul in care am pastrat amintirea primului contact cu scoala? cert este ca sunt acelasi copil din banca intai care-si iubeste mama mai mult decat orice!
    frumoasa poezie…
    felicitari!

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.