Tsing-Ly-Tsi stă-n prispa de-aur, Cu ochi mici ca de ghierlan, Sub de-argint frunzos tezaur, Casa e de porţelan. Lângă ea, pe-acelaşi plan, Pomi albaştri, zbor de graur; Tsing-Ly-Tsi stă-n prispa de-aur, Cu ochi mici ca de ghierlan. Spre-a-şi croi al vieţii plan, Asudat-a ca un faur; Un măreţ de smalt balaur Poartă prins l-al său [...]
Omenirea e ca moartă. Vii sunt numai flori şi plante. Ea-şi deschise neagra poartă Ce clădită-a fost de Dante. Stema ei de diamante Nimicită-a fost de soartă. Omenirea e ca moartă. Vii sunt numai flori şi plante. Spre-ale visului ghirlante Nici-o aripă n-o poartă; Obosit e chiar Atlante, De povara ce tot poartă. Omenirea e [...]
La Bellevue e val de lume. Flori de zarzăr. Cer de mai. Sărbătoare. Râs şi glume. Soare vesel. Colţ de rai. Sena curge numai spume. E-nflorită ca un plai, La Bellevue e val de lume. Flori de zarzăr. Cer de mai. Dragoşti, muzici şi parfume Sunt al zilei dulce grai, Dar în fundul bietei hume [...]
Unde este marea Franţă? Ce văd ochii, te sfâşie. Oh! neroada burghezie, Şi trufaşa ignoranţă. Cerul este de leşie. Un linţol pentru speranţă, Unde este marea Franţă? Ce văd ochii, te sfâşie. Între minte şi prostie S-a scurtat orice distanţă. Vrut-au toţi egali să fie, Şi sunt toţi, cu siguranţă. Unde este marea Franţă? [ [...]
În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână. Geniu-şi reazemă pe-o mână Fruntea lui de tânăr zeu. Zilnic soarta şi-o amână, Zilnic duce-al vieţii greu. În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână. Dar prea mult nu este până Va urca în empireu… Se şi crede-n Eliseu, Şi el stă de-o săptămână În mansarda lui mereu. [ [...]