Poezii si Versuri

Vreau să-mi aduc aminte acum cît de uşor Lăsam atîtea clipe dragi să-mi scape Cînd de pe ţărmul vremii zvîrleam nepăsător Sulfina visului în turburi ape. Cu vîntul înserării mă împrieteneam Suflînd în pînza cerului ...

Priveşti cum zboară ca nişte continente Desprinse dintr-o veche planetă istovită. E-o vreme pentru visuri potrivită. Cu seri adânci şi vânturi indolente. Lumea de azi, gheboasă de trecut, Clipa de-acum, bolnavă de-amintire, Te-ndeamnă să te smulgi ...

Pe crengi, aceleaşi cuiburi vechi de ciori, Pe care, seara, le frământă vântul! Şi soarele! s-a dus de-atâtea ori, Ca astăzi, să încunjure pământul! Ştii pe de rost şi crengi, şi vânt, şi ciori. Şi-un ...

Peste câte mii de ani natura Va scoate iarăşi din neant Alcătuirea de celule În care sufletu-mi visează Asemeni unui împărat captiv? O, frate, tu mai mult decât un frate, Replica mea-n eternitate! Nu te cunosc şi ...

Ai socotit că soarele mai arde Abia vreo cincisprezece miliarde De ani... Numai atât? De azi pe mâne? Şi-atunci, cu veşnicia cum rămâne? Nu asta te opreşte să cugeţi mai departe! Doar ştii că timpul ...

Visez o răzvrătire a lumii vegetale. De la lichenii palizi ai cercului polar Pân-la giganţii arbori ai zonei tropicale, Ciuperci sau flori, mlădiţe sau trunchiuri colosale Pornesc să-nfrunfe omul, uzurpator flecar Al mutei lor domnii ...

O, câte lucruri au rămas nespuse, Vechi juvaeruri risipite-n drum! De unde să le mai adun acum, În drum pierdute, pe vecie duse? M-aşteaptă poate altele în cale Dar viaţa merge repede la vale, Şi vremea ...

Trăim o bună parte din viaţă printre morţi. Citim în cărţi poeme de-o mie de ani spuse Şi muzici ascultăm, demult compuse, Şi-n vis vorbim cu vechi prieteni morţi; E-o lume, de neant ...

Noi, existăm, nu vieţuim. Dar oare Nu este cel mai preţios secret, În omeneasca lume-ntâmplătoare, Să ne-nvăţăm să vieţuim încet? Secretul totuşi îl tăgăduim, Febrili din leagăn pân'la ţintirim. Maşina s-o lăsăm să se grăbească, Aceasta-i ...

  (după Friedrich Nietzche) Amiază-a vieţii! Ceas de împliniri! Văratică grădină a visurilor coapte! O, fericire-nfrigurată de aşteptări şi de pândiri! Mi-aştept pritenii, şi zi şi noapte. Veniţi, prieteni! Visurile-s coapte, Şi ceasul cel de faţă ...