Poezii si Versuri

I Avuşi tu zile mândre când fruntea ta curată De laurii măriei lucit-a-ncununată. A bucuriei rază pe faţa ta năştea Şi spada de batelii în mână-ţi strălucea, Iar harpele poetici, prin sărbători voioase, Spuneau ...

S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran. Când s-abate calul marelui Ştefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ridicată. — ,,Doamne! Moviliţă mă voi face eu, Ca să poţi să-ncaleci după gâtul meu! Zice şi ...

Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii şi tătarii somnului se dau; Ungurii, la mese, grijile-nşelau. Astfel prin furtună, printre nopţi, pe mare Lopătarii varsă tânăra cântare. Dar Şerban nu ...

I Sufletul lui Carol, regele maghiar, De dorinţi trufaşe se îmbată-amar, Dar cea mai fatală ce-a putut să fie E ca să supuie dalba Românie. Exaltat de dorul care l-a răpit, Cheamă cavalerii şi-astfel ...

Ţară dulce şi frumoasă, Tu, ce-ai fost gloria mea, Eu mă duc, fii sănătoasă! Nu ştiu de te-oi revedea. Dar ce-mi pasă oare mie Dacă pe pământ străin, Dacă în călătorie Moartea îmi va zice: vino! Vai! în ...

I Lăutarii cântă hore graţioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetiţe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosiţe, Sărutări pe gură las de le răpesc. II - "Dar tu, ...

Fost-a când în noapte aurora luce, Când se luptă omul cu adâncu-i chin, Pe atunci când somnul, mincinos şi dulce, Curmă-al său suspin. Ea era tăcută, tristă florioară! Fruntea-i visătoare dulce se-nclina, In aurul cosiţei mâna-i ...

Astfel cum se-nclină crinul Fără viaţă şi color, Când un vierme-i roade sânul Fraged şi desfătător; Astfel, dulce Românie, Tu începi a te fana, Şi nimic n-aduce ţie Viaţa şi mărirea ta! Dragă, moartea locuieşte Chiar în sânul tău ...

Seara răspândeşte umbrele-i uşoare. Şi melancolia trece gânditoare. Dar Ştefan cel Mare, rătăcit prin văi, Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi. Inima-i zdrobită ca a lui oştire; Ţara-i întristată ca a lui gândire! Pe un ...

Porumbiţă întristată! Eu ca tine sunt străin, Şi-ntr-o ţară depărtată Tu cânţi tristă, eu suspin! Însă tu ai aripioare, Poţi te-ntoarce când vei vrea; Iar eu plâng în închisoare După dulcea ţara mea! Tu ai poate-o sorioară Ce te ...