Poezii, Rime si Versuri

Poezii de Emil Botta

Poet : Emil Botta
Poezii Publicate : 20 Poezii
Genuri : ?
Nastere : ?
Deces : ?
Perioada : ?

La frumuseţea ei

Autor / Poet: Emil Botta
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Dincolo erai de clarul stelelor şi luna, sfioasă, te urma. O, cu mult mai frumoasă era cristalina, lacrima ta! Fereastra ştie cum ardeai, ca un lan, ca un val te legănai, dogoritu-mi braţ cum te frîngea, ca o azimă, aşa te frîngea. Prin părul tău tremurător trece temătoare Primăvara. Încă departe-i Vara. Toamna grea ca […]

Un dor fără saţiu

Autor / Poet: Emil Botta
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

De un dor fără saţiu-s învins şi nu ştiu ce sete mă arde. Parcă mereu din adînc, un ochi răpitor de Himeră ar vrea să mă prade. Şi pururi n-am pace, nici al stelei vrăjit du-te-vino în spaţii, izvoare sub lună, ori dornică ciută, nimic nu mă stinge, nimic nu mă alină şi parcă-aş visa […]

O noua planeta

Autor / Poet: Emil Botta
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Tinerii vîrcolaci, atleţii, mi-au ronţăit pereţii. Odaia mea se plimbă prin infinit lucitoare ca un soare la zenit. Din cînd în cînd vine o fată într-o rochie cu trenă, cam demodată. Geniul odăii îmi spune: „e o stea: vezi, poartă-te frumos cu ea“. Cîte-un miracol bate la uşă. Eu îi şoptesc: „Plurabella, păpuşă!“ Ca un […]

Revizorul nostru

Autor / Poet: Emil Botta
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Şcolarul durerii, ce rău a albit… Anii, la urma urmelor, anii. Dar plînsul în hohote, plînsul, de ce? Vai, revizorul nostru, revizorul şcolar domnul Eminescu, a fost tras pe roată. Cînd vei auzi creanga trosnind, ia seama spun: e osul lui, al revizorului nostru şcolar… Minţi, şcolare, minţi, am răcnit, Eminescu a fost răstignit. (Albatros, […]

Jaf

Autor / Poet: Emil Botta
Adaugata de mihella | Comentarii (1)

Văd prin ochean malul şi colibele. Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii şi uraganul nebun, îmbătat de victorii? Înecatul a cuprins marea în braţe, a înfăşurat-o în uragan ca-ntr-un şal de mătase şi s-a tot dus sub zodii mai norocoase. Văd copacul cu ramuri atente, dezmierdătoare şi aud cîntînd turturele. Dar unde e […]

O ultimă întrebare

Autor / Poet: Emil Botta
Adaugata de mihella | Comentarii (1)

Tu, care-mi vorbeşti doar în surdină, aici, foarte aproape de inima mea, ipocrită noapte, spune-mi, n-ai vazut cumva lunecând o stea ? Ba da, căzu din salba Dianei o stea ca lacrima de clestar, dar un om s-a incovoiat şi a ridicat-o, omul tăcut, cu ochi lucios, de cămătar. Vai, steaua era o fericire necunoscută, […]