Un colţ întreg de lume s-a fost înspăimântat De spada şi curajul lui Tabără-mpărat, Domn mare şi puternic din ţara cu nenorii. El trece-n şir de taberi cum trec secerătorii Prin holdele răscoapte; cu braţul său robust Deschide-o cale lată pe unde-i drum îngust Şi zboară fortunatec prin rândurile dese Şi-n veci cu biruinţă din [...]
Ca lacrima-i limpede cerul Şi-aproape de ziuă. Frumos Stă-n mijlocul bolţii Oierul, Luceafăru-i gata s-apuie, Iar Carul spre creştet se suie Cu oiştea-n jos. Şi doarme şi apa şi vântul. Iar spaima şi oştile ei Ţin mort, subt călcâie, pământul. Şi-atâta e roua ce-o plânge Câmpia, că-n palme-o poţi strânge Ca-n cupă s-o bei. Pe-ncetul [...]
A fost un tânăr împărat – De la mişei a smuls averea Şi-a smuls de la tirani puterea Şi mulţi nebuni a spânzurat. Dar patru inşi vorbind în şoapte L-au dus în giulgiuri învălit Şi-n codul cel mai tăinuit L-au îngropat târziu în noapte. Cei tari au zis: „A fost mişel! Ne-a prigonit prea multă [...]
La paşa vine un arab, Cu ochii stinşi, cu graiul slab. Sunt, paşă, neam de beduin, Şi de la Bab-el-Manteb vin Să vând pe El-Zorab. Arabii toţi răsar din cort, Să-mi vadă roibul, când îl port Şi-l joc în frâu şi-l las în trap! Mi-e drag ca ochii mei din cap Şi nu l-aş da [...]
Las ochii, mamă, las să plângă! Tu-n leagăn tot cu mâna stângă Mi-ai dat să sug de-aceea sânt Nătângă! Dar n-am pus doară jurământ, Să merg neplânsă în mormânt! Nu plâng că mi-e de Leana teamă; De ciudă plâng eu numai, mamă. Cuvintele ei nu le ieu În samă, Dar mi-e ruşine şi mi-e greu, [...]