Poezii

I Cine-ar putea să spună Câţi secoli au trecut De-o lună, De când nu te-am văzut?… Salcâmii plini de floare Se uită lung spre sat, Şi-n soare Frunzişul legănat Le-atârnă ca o barbă… Acolo mi-am găsit În iarbă Refugiul favorit. Acolo, ca-ntr-un templu, De-atâtea dimineţi Contemplu O tufă de scaieţi. Pe când departe-n zare, Mirat [...]

Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată. Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de ciumafai, – Când se scutură de ciudă, Împrejurul ei departe Risipeşte-n evantai Ploi mărunte, Frunze moarte, Stropi de tină, Guturai… Şi cum vine de la munte, Blestemând Şi lăcrimând, Toţi ciulinii de [...]

I S-au ivit pe rând în soare, Jos, la capătul potecii, Turma albă de mioare, Noatinele şi berbecii. Sunet de tălăngi se-ngână. Sub poiana din Fruntarii, Zăboveşte-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. El se pleacă din cărare Şi tot leagă şi dezleagă, Cumpăneşte pe samare O gospodărie-ntreagă: Maldăr de tărhaturi grele Cu desagi, [...]

Frumoasă eşti, pădurea mea, Când umbra-i încă rară Şi printre crengi adie-abia Un vânt de primăvară… Când de sub frunze moarte ies În umbră viorele, Iar eu străbat huceagul des Cu gândurile mele… Când strălucesc sub rouă grea Cărări de soare pline, Frumoasă eşti, pădurea mea. Şi singură ca mine… [ Short URL ... ]