Poezii si Versuri

De la scoală, de la carte, Dezertând un june, cere Şi pretinde s-aibă parte Şi de titluri şi de-avere, Ce rar să câştigă-n lume Prin ştiinţă şi bun nume. La bătrân, ce-l vede-n drum, Zisu-i-au: “O, tu, ...

Copăceii încă tineri, ce de tot s-a părăsit La voinţă şi-ntâmplare în salbatica pădure, Mai 'nainte de a creşte, vor să piară nesmintit De a fiarelor calcare sau de barbară secure, Zăcând pedecă în ...

La Dionis, tiran aprig, pe ascuns a fost intrat Meros, congiuratul giune, c-un pumnal între vestminte, Dar surprins fără de preget viglele l-a ferecat Şi la rege domnitorul l-a condus mai înainte. Cu urgie ...

Cât ţi-s dator, o, stea mult graţioasă, Că-n primăvara a vieţii mele Tu m-ai ferit de strâmbe căi şi rele Şi m-ai condus pe calea virtuoasă! Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-acre fântânele, Şi ...

Pe ogor, un bou bătrân, Ce iernasă c-un pic fân, Primăvară, Când se ară, Deşi giugul l-apăsa, Pe-ncet brazda dispica. Dar viţeii, ce-l videa Cum o viespe ră-l împunge, Strămurariul cum l-agiunge, Scaii cum de el s-anină, I zic: “Ce ...

Astă toamnă-Amorul-Zeu, Cercetând imperiul său, Trecu a Moldovei ţară, Unde oamenii mult ară, Dar nu seceră d-agiuns. Acel sprinten călători, Ce ne arde-adeseori, De brumă-atunci pătruns, Căta casă priincioasă În vro inimă duioasă, Însí, aleu, el nicăire N-a găsit adăpostire. Căci, precum ...

O, străină buruiană, Preste mări de la Apus, Nu un om, ci o satană În Moldova te-au adus, Ca la luxul cel nebun Să adaogi încă un! Nu-i de-agiuns că luxul sapă, Despoaie din an în an, De ...

O, lucefere străine, Ce pre căile sănine Trecând, prin mii leghioane De stele şi prin mii zoane, Cursul tău cel minunat Lumea-ntreagă au admirat, Când a României soartă O-nchidea secreta poartă, Argintoasa a ta comă Ai întins spre cea ...

Iertat oare celor tineri şi bătrânilor să fie Ca să facă-n toate zile scandaloasă nebunie? Iertat fi-va să prăzi oameni prin un nou metod ghibaci, Să te-nsori, să laşi copiii, cununia s-o disfaci? Iar ...

Iac-aproape acea zi, Întru care soarta crudă Ruga mea va să audă Ş-a ei legi va îmblânzi! S-a plini duiosul dor, Ca să văd a zânei mele Seninoase, chiare stele, Ce m-aprind d-atât amor. Acea faţă voi vedea, Ce ...