Poezii si Versuri

Lumina stelilor Piare cu focul lor. Noaptea să-ncuibează Ca să nu să vază. Umbra sa slăbeşte, Un nor să iveşte, Să-nnalţă şi creşte, Dar ziua îl goneşte. Şi cât ea s-arată, Draga nopţii fată, Smerita tăcere Văz că-ndată piare. Iubeţul satiraş, Marghiol şi ...

  Ver ce neam ce-n lume vie Are îndemn la stihurghie, Şi sălbatec încă cîntă, Firea însă lui cuvîntă. Iar noroade pricepute Au făţat cu multe cute. Chibzuirea lor ce-naltă, Dînd poezii drum de saltă Piste munţi pîntre ...

  Ver ce-n ] lume are stare [Viţă, ] peşte, zburătoare : [Or dih ]ania cea mică, Nici[ oda ]tă ia nu-s strică. Omul, mîndru, să făleşte. Că el toate stăpîneşte. Ceriul însuş s-ar fi dresu, Pentru ...

  Păstoreaua cea-ndrăgită Poartă turma tot mîhnită Ei, floricica cîmpului Nu-i dă odihna sufletului. Iar viersul păsărelilor O dau şi la mai mult amor. Toate-i par că să jelesc Para dragostei tînjesc. O fîntînă preacurată Oglindă-i unde ea cată. Or ...

Frumosule trandafire, Ţineţi feţişoara în fire Fii dragule tot rumeor, Vestitor Bică[ i ] dă mult dor. Nu mi-ţi plînge tulpiniţă Că ţi-l dau din rămuriţă. Floricea aşa frumoasă Trebuie a fi şi norocoasă. Bucură-te, crai dă flori Că ...

Nimic nu-i ca vinu[ l ] El ne dă hodinu[ l ] Lumea sfîrşit n-are, Cînd golim pahare Cli, cli, cli, cli, cli. Mîhnirea n-o vedem, Cînd cîntăm şi mult bem, Nici frica ...