Poezii

        Terra! Terra! Ca Phoenix, pasărea măiastră, Tu din cenuşa-ţi re-nviezi; Necontenit în zare-albastră, Tot mai strălucitor te vezi! O! Ideal! divină torţă! Tu ne-ai condus prin întuneric; Un pas să facem n-aveam forţă Făr-de reflectul tău feeric! Pierdeam al minţii echilibru Pe mările făr-de liman, Eu, iritabilul felibru, Profet al genului uman, De n-ai [...]

De mult se vorbea, Se tot auzea Că are să fie Mare bătălie Şi că-n Bucureşti, Au de gând să vie Oştile ruseşti, Căci de-aici se poate Laolaltă toate Lesne să păşească În ţara turcească. Vreme a trecut, Şi nu s-a văzut Un muscal măcar; Toţi îi aşteptau Însă în zadar: Ruşii nu soseau. Trecu [...]

Sub fosforescenţa sumbră A unui vechi candelabru, Iată un schelet, o umbră, Este bardul cel macabru. Ceasul bate miez de noapte, Şi din negre galerii Se arată-n triste şoapte Ai macabrului copii, Şi s-aude ca de clopot Un glas surd şi subteran Resunând funebru-n ropot: Leg an d-an, leg an van d-an! Iar la jalnicul [...]

Zenitul polichrom se irizează-n spasm, Şi lungi şi partice cobor din el săgeţi; Iar eu, citind adânc pe frescuri din pereţi, Văd conturându-se din alte vremi un basm. Da!Homo… fui ! da, viaţa mi-e sarcasm! Sunt toate vechi, nimic nou nu mai poţi să-nveţi! Când toate intră-n ea ca lichidu-n bureţi, De Calipige n-am de [...]

Tu, spirit coborât din cer, Înalţă al meu suflet, Să-mpodobesc c-un adevăr Macabrul meu resuflet; Să mă despart din timpul meu Şi, spirit, să fiu altul, Şi să mă văz râzând mereu, Râzând din tot înaltul. Cel lut, acum nensufleţit, Rămas fără de limbă, să-l văz un chip de om pocit Ce viermii-l rod şi-l [...]