Leagăn de rouă sunt braţele tale şi dor nesfârşit, infinit de dragoste cerească, Maică Preacurată. Cu inima să povestească copii Tăi cei fericiţi de roua în care sunt scăldaţi, de pâinea care îi hrăneşte şi lâna care-i ocroteşte de frig, de lăcomie, de nevoie de ucigaşii poposiţi la noi, să fure dragostea cerească ce miere [...]
Un leagăn Cuvântul lungului gest al întoarcerii spre iubirea necutezată a Luminii. Refăcut odată cu ierburile, fără de care pietrele n-ar pipăi niciodată văzduhul. [ Short URL ... ]
Sunetul mării, ajuns lumii prin noapte, cerc murmurat din treaptă în treaptă, sau poate febra bătăilor repetate în uşă. Dar fii-va Lumina adevărul tainic închis într-o scoică! Iar acum privesc, cu credinţă şi bisturiului alături lucind, scoica închisă în inima mea. Acest Adevăr al clipei întru scoaterea la Lumină. Şi aşteptând, mă întreb despre rostul [...]
Pas temător, mugur răvăşit de furtună. Fi-va oare putere în el să străbată până s-adună!? Şi lacrima cald strălucind ca o stea curgătoare-n lumină, în care murgur lângă mugur iubind se alină. Şi Mâna Domnească picurând ajutor setei din lacrima muritoare de dor. Pas de mugur lăcrimând temător prin lumini, de lumini doritor, şi lacrima [...]
“Orice epocă poate fi numită un , o tranziţie intre trecut şi viitor”1 Eram şi prinţ, şi cerşetor eram. Vorbeam cu peştii mărilor despre lupta in van Ce desparte pe prinţ de cioban. Ca o mângâiere dintr-un fulg de zăpadă Venea Iubirea pe toţi să ne vadă! Cu fiecare strigăt de lumină Ce pe frunte-mi [...]