Poezii, Rime si Versuri

Poezii de Nichita Stănescu

Poet : Nichita Stănescu
Poezii Publicate : 167 Poezii
Genuri : ?
Nastere : ?
Deces : ?
Perioada : ?

Muzica

Autor / Poet: Nichita Stănescu
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Deodată au venit pe sub copaci. Duceau cu ei o chitară care lăsa în seară o umbră grea, triunghiulară. După aceea au început să cânte şi melodia a întins spre tine braţele ei reci. Eu mă uitam în pământ, în miezul pământului, să te zăresc când ai să treci. Melodia întindea spre tine braţele ei […]

Necuvintele

Autor / Poet: Nichita Stănescu
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete. Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi. El a întins spre mine o ramură ca un braţ. Eu am întins spre el braţul ca o ramură. El şi-a înclinat spre mine trunchiul ca un măr. Eu am inclinat […]

Pierderea ochiului

Autor / Poet: Nichita Stănescu
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Aş ciocăni cu unghia până când n-aş mai avea unghie, şi cu degetul până când mi s-ar toci. Dar a venit la mine orbul şi mi-a spus: “Lasă-ţi, frate, unghia-n pace, dacă ai cumva un ochi în vârful ei, de ce să-l spargi?” Şi totuşi şi totuşi poarta asta, dintre mine şi tine, trebuie zguduită […]

Cotropirea frunzelor

Autor / Poet: Nichita Stănescu
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Smulgem frunzele şi facem pat din osul pomilor paştem iarba şi o toarcem prin burta flămânzilor. Ne uităm în sus, la stele, neştiind că-s mai departe frunzele din pom, acele scuturând în toamnă moarte. Nu-ntre oameni e cuţitul duşmănia, sfântă milă ci-ntre sânge, vai, şi verdea neânvinsa clorofilă.

Somnul şi trezia

Autor / Poet: Nichita Stănescu
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Fiindcă nici eu nu-nţelegeam nimic şi nici tu am crezut că suntem de-o seamă. Ne-am mărturisit unul altuia cel mai tainic secret, – acela că existăm… Dar era noapte şi, vai, dimineaţa, cumplită vedere, m-am trezit cu tâmpla pe tine galbenule, snopule, grâule. Şi m-am gândit -Doamne, ce fel de pâine voi mai fi fiind […]

Zicere

Autor / Poet: Nichita Stănescu
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Orice om prost este o gratie. O, tu abundenţă de colivii! Inimă tu, felină prămaţie pândind peste tot colibri. Ca noroc, păsările cântătoare stau la locul lor agăţate în cui. Ce noroc, fiecare are pasărea lui. Fiecare om prost e o gratie groasă pentru stelele căzătoare astfel se face că ele se lasă numai când […]