Poezii, Rime si Versuri

Ciorantism


În absolut pierdut de veacuri și fără leacuri e timpul. Căință credință și sufletu-i dus prea sus Isus! Ce soartă te poartă prin gloată? istovit pătimit e omul.

Un călugar budist


Într-un ținut înghețat, Departe de sate, De lume uitat, Departe, departe, Trăia un călugăr budist. În chilia sa, Făcută din sist, `cesta medită. Călugărul, se povestea, Trăit-a lungă vreme Printre oameni, aievea, Astfel s-ar crede. Și-avea acest călugăr, De ochi și urechi, Două la număr, Se spune, perechi. Cu ochii minții percepea, Ai sorilor mistere, […]

Nepăsare


Cărţi, grămezi să cadă Stau. Lichid roşu, dulce Beau. Timpul, ca şi apa Curge; Plictisită, frica Fuge. Şi să cadă-n timp ce beau(stau), Eu tot stau(beau)!

Verde


Cioran e cenuşiu, Eliade – portocaliu. Jung e alb şi negru Iar Freud e roş’ integru. Goethe-i galben pal, Mann e albastru-regal. Eco-i violet Şi roz e Flaubert. Curcubeu de gânduri Prin nopţi ademenit, Bine-ai revenit!

Renaștere


Rătăciți prin gânduri cioraniste, Tomnaticii ani ai eului de ieri Așteaptă descompunerea.