Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe – Un vals de voaluri albe … Spatiu, infinit, de o tristete armonioasă … În aurora plină de vioare, Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări – Cântau clare sărutări … Larg, miniatură de vremuri viitoare … [ Short URL ... ]
Omul începuse să vorbească singur… Şi totul se mişca în umbre trecătoare – Un cer de plumb de-a pururea domnea, Iar creierul ardea ca flacăra de soare. Nimic. Pustiul tot mai larg părea… Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt, – Şi-nvineţit de gânduri, cu fruntea în pământ, Omul începuse să vorbească singur… [ Short [...]
Pe seară, la geamuri, un nour violet si de aramă, Pe drum, l-aceeasi oră, se târâie un lant de fier, Si coincidente aranjate pe-o tristă gamă – Azi iar mi-i frică… si cred, si sper… O zi fără anotimp si ordine militară, Si prin vecini s-aud mici pregătiri de masă, Însă produsele au început să [...]
Amurg de toamnă violet … Doi plopi, în fund, apar în siluete – Apostoli în odăjdii violete – Orasul e tot violet. Amurg de toamnă violet … Pe drum e-o lume lenesă, cochetă; Multimea toată pare violetă, Orasul tot e violet. Amurg de toamnă violet … Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; Străbunii [...]
Culori şi fum de toamnă, plâns de poet, Apa e rece, frunzele plouă – Vorbeşte încet, păşeşte încet, Că totul cade cu o jale nouă. Vinul, şi mierea, şi grâul tot Le-au strâns, pe grabă, cine-a putut… Tuse, şi plânset visele scot, Du-te, oriunde, frunză de lut… Şi-o păsărică în grădina brumată, În liniştea rece, [...]