Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care să lupte nu mai vor.
Cat inima în piept iti canta
ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta
când te ridici cu-n steag, mai sus ?
Infrant nu esti atunci când sangeri,
nici ochii când în lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.
[ Short URL ... ]
Înfrângerile-adevărate
Sunt renunţările la vis;
Urmările sunt arătate
Şi demonstrate-n scris.
Hotarul dintre morţi şi vii
Rămâne un hotar deschis
În care tu, cel viu, să scrii
Şi să rămână veşnic scris.
Te rog să scrii o poezie
O amintire tu să-i dai;
Şi când peniţa ta va scrie
Să-l chemi pe autor din rai.
Adevăratele înfrângeri
Le vom citi înlăcrimate;
Or să coboare mii de îngeri
Dorindu-le poetizate.
Iar când păşim în veşnicie
Hotarul dintre morţi şi vii
Ne va rămâne: poezie
Eterne versuri să le ştii.
Această luptă nu dispare
Şi rănile din piept ne dor;
Cât timp, avem pe cer un soare
Avem şi luptători ce vor.
27.02.2012
Foarte frumoasa felictitari pana si mie care am 13 ani mia placut
Felictitari din nou
Mihaela bravoo!!! super poezia..am fost impus sa o invat pe la 6 anisori,…si acum o tin minte,,, mi-a trezit multe emotii
mersi mult pt ca ai postat asa poezie…Sooper…Mult succes iti doresc in viata…si nu uita: “Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis.”