Poezii, Rime si Versuri

Poezioară de toamnă

Autor / Poet: Valeriu Cercel
Comentarii (0) | Adaugata de mihella

O boabǎ de Tǎmâioasǎ
Şi un bob de Otonel,
Ea şi mândrǎ şi voioasǎ,
El Muscat, aşa niţel,

Jos la cramǎ se-ntâlnirǎ
Lângǎ teascul nesǎtul,
Cicǎtelea auzirǎ
Cǎ nu ar fi must destul :

“Dacǎ anu-i secetos”,
Zise badea Otonel,
“Mustul iese şi el gros,
Deasemeni puţintel”

Da’ şi lelea Tǎmâioasǎ :
“De e ploaie multǎ-n varǎ,
Iese lungǎ şi-aia Grasǎ
De Cotnari, ca apa chioarǎ !”

“Asta nu cred cǎ se poate !”
Supǎrat nea’ Zingfandel,
“Viile sunt pline toate,
Sǎ n-avem noi tulburel ?!”

Sare friptǎ : Ce e oare ?!
Şi pastrama pe grǎtar,
“Iatǎ vine-n graba mare
De la vie, un plin car !”

Mai cu foc scripca bǎtrânǎ
Se aude peste vii,
Tot prinzând cu a ei mânǎ
Roatǎ-n horǎ flori de ii,

Mustul e pe sǎturate,
Sǎ mai tragem înc-o turǎ….
Mǎ opresc aicea frate
Cǎ îmi vine apǎ-n gurǎ !

Of !




LEAVE A COMMENT