Vestea ~ Stefan Augustin Doinaş

Şoarece sarind din gura-n gura

(pentru cei cu suflet de copil
ce-au ieşit pe brânci, printr-o spărtură,
din cetatea lor, şi vin tiptil;
pentru cei fugari din bătălie,
plini de praf şi asudând sub za;
pentru ucigaşii cu simbrie
dornici foarte a se boteza;
pentru făcătorii de hrişoave,
care iscodind din ins în ins
colectează ghicitori şi snoave
şi-ntreţin legenda dinadins;
pentru regii cu domnie scurtă,
care nu mai au decât un ceas;
pentru mamele ce-şi ţin în burtă
plozii, ca să-i nască la popas;
pentru epilepticii în care
diavolul e pedepsit să stea
în genunchi şi-n veşnica mişcare;
pentru cei călăuziţi de stea;
pentru preoţii în mari odajdii,
graşi, pletoşi, cu vată în urechi,
intonând troparele nadeşdii,
plictisiţi de zeul lor cel vechi;
pentru cei cu aripi lungi pe umar
de la rai şi iad; pentru femei
osândite-n gloate fără număr
fiecare prin frumuseţea ei;
pentru cei ce vând pe cale leacuri
speculând durerea tuturor;
pentru cei care-au murit de veacuri
şi se târâie-n urmaşii lor;
pentru cei din alte universuri
şi cu alte-nfăţişări; şi chiar
pentru autoru-acestor versuri,
călărind un falnic arnasar
care – asemeni celui din poveste –
paşte numai jar şi scuipă foc)

toată lumea află trista veste:

Întâlnirea nu mai are loc!

(No Ratings Yet)

Loading...