Afara-i vant si-i gol ulciorul.
– Hangiu smintit, da fuga iar!
Vreau vin ca zarea si ca dorul
si cum e jalea de amar.
El insa-mi toarna în nestire
un vin adânc cu umbre lungi.
– Bea! Dulce-i ca o amintire
pe care-o chemi când o alungi.
Ulcioru-i gol si-afara vantul…
– Hangiu smintit, da fuga iar!
Vreau vin ca bezna, ca mormantul
si cum e moartea de amar.
Hangiul insa-mi pune-n fata
un vin insangerat de vremi.
– Bea! Este dulce ca o viata
pe care-o ierti când o blestemi.