Am scris acum câteva zile,
O poezie,”Despre sex”,
La care cei cu fantezie,
S-au cam simţit loviţi la plex,
Se aşteptau şi ei sǎ-nveţe,
Citind o strofǎ sau chiar douǎ,
Ce n-au ştiut din tinereţe,
Sau poate… vreo figurǎ nouǎ;
Nimic însǎ nu s-a’ntâmplat,
Cǎci poezia fiind decentǎ,
Citind-o, mulţi s-au dezumflat,
Senzaţia fiind absentǎ.
Tot cam pe-atunci, pixu’mi hai-hui,
A scris şi “Darurile Lui”,
Ce au citit-o, fiind cam rece,
Sǎ nu vǎ mint, parcǎ vreo zece;
Aşa cǎ fǎr sǎ fiu atent,
Din douǎ titluri chiar banale,
“El” a fǎcut experiment,
Cum facem noi, pe animale,
Şi-a demonstrat, simplu vorbit,
Cǎ “omul” e tentat mereu,
De “mǎrul” care-a fost oprit,
Ca şi acum, de titlul meu!
Valeriu Cercel
P.S.
Dacǎ ce-am scris, nu-i de folos,
Cǎ lumea e cu susu-n jos….
Un comentariu-i de prisos.
Eu însǎ-aştept, sunt….curios!
Cǎci curios e orişicare,
Ce s-a nǎscut ca “om”, sub soare,
Cǎ e copil, sau cǎ e mare,
Chiar şi de “Sfânta Înǎlţare”!