În fereastra despre mare
Stă copila cea de crai
Fundul mării, fundul mării
Fură chipul ei bălai.
Iar pescarul trece-n luntre
Şi în ape vecinic cată
Fundul mării, fundul mării,
Ah! demult un chip i-arată.
,,Spre castel vrodată ochii
N-am întors şi totuşi plâng
Fundul mării, fundul mării
Mă atrage în adânc.”