Ceva nespus de tânăr s-a pierdut…
Aşa, cu golul fiecărui ceas,
s-a risipit în mine, s-a retras,
ca un izvor de nimenea ştiut.
Mi-a fost de mine însămi tot mai dor,
ca de-un prieten bun care-a murit…
şi m-am întors adesea şi-am privit
la toate cu tristeţi de călător.