Creaţie şi artă
Din creaţii minunate
Ce suntem,pe-acest pământ
Fiecare-avem o genă,
Creatoare de Cuvânt.
O tendinţă de a naşte,
De-a iubi şi de-a creea,
De a strânge risipirea
Şi apoi a combina.
Bob cu bob se face sacul,
Nu e doar ,a aduna
Numai matematic,poate
Ca artist,e altceva!
Pictorul adună gânduri
Le aşează pe culori
Sculptorul priveşte-n piatră
Şi ciopleşte,trăitori.
Cântecul se adresează
Sufletului prin urechi,
Simţurile ne-au fost date
Gratuite în perechi.
Văz,auz ori grai, vorbire
Pentru a comunica,
Interacţini cu mediul
Căci trăim,pentru-a-nvăţa.
Nu capitole de carte
Să le spunem pe derost,
Către cei ce vor să ştie
De ai carte sau eşti prost.
Să ne spună:Bravo, ţie!
Ştie totul,e util!
Ai putinţa de-a produce
Numai bani,dar mai subtil.
A crea se cheamă,artă
Şi a face,din nimic,
Cum ai fost creat odată,
Însuţi tu,omul cel mic,
De Cel Mare,om şi tată
Cu putinţă, de-a crea.
Tu…nu poţi crea,doar naşte!
Îţi rămâne a spera.
Aşadar, cu mici creaţii
Din speranţă şi din dor,
Exersând înveţi crearea,
Ca s-ajungi un… Creator.
Poate, creator de viaţă,
Deocamdată ca preludiu,
Viaţa e prea importantă
Ca materie de studiu.