Groparul nemernic ~ ovidiuvasile

Groparul român

Când mă duc la aprozar,

Iau cartofi şi-un gogoşar

Şi când merg la-ngropăciune,

La serviciu,că-s gropar,

Am la mine-n buzunar,

Într-un pet,jinars de prune

De cazan,făcut de mine!

Şi la pauza de masă,

Şi la groapă şi acasă!

Beau un păhărel de…tare,

Pentru poftă de mâncare.

Asta-i viaţă de poveste!

Eu v-o spun aşa cum este.

Groapa e pe jumătate,

E săpată, ca la carte.

Până-n seară,o săpăm!

Iar apoi, ne scuturăm

De pământul de pe noi,

De pe încălţări,noroi.

Către casă ne-ndreptăm,

Hainele să le schimbăm,

Nu putem merge la bar,

Aşa-n haine de gropar.

Noi avem viaţă de noapte!

Doamne dă-ne sănătate!

Sănătate şi mulţi bani,

Că suntem copii sărmani.

Suntem plini de datorii,

Ca wc-ul de hârtii,

Datorii la Internet

Şi la conturi,la bufet.

Să trăiască-n România,

Cine-a vrut democraţia.

Eu m-aş duce către vest,

Să muncesc şi să trăiesc,

Cum trăiesc boerii mari,

Ce lucreaza pe dolari.

(No Ratings Yet)

Loading...