Interior ~ ovidiuvasile

Interior

Odată am iubit interiorul.

Am pătruns în el şi l-am iubit.

Cum pătrunde gazul pe lichid.

Am pătruns cu toate bulele.

Arăta de parcă avea găuri peste tot.

Acum,nu ştiu ce se-ntâmplă,

Mi se pare că se răsuflă.

Răsuflă greu.

Am încercat altă metodă.

Voi pătrunde mai încet.

Cum pătrunde lichidul pe solid.

Voi dizolva,voi topi cu căldura-mi,

Recele din fierbintele solidului.

Iar la urmă va fi numai cald.

Va fi soare şi va fi bine.

Şi soarele va pătrunde în lemne,

Iar când lemnele vor arde,

Lumina şi căldura vor ieşi la noi.

Să ne facă mai buni,

Decât suntem.

Să ne facă să râdem.

Să pătrundem tristeţea cu veselie,

Să pătrundem urâtul cu frumos,

Să pătrundem în armonie,

Cu dezordinea din natură.

Apoi să facem copii şi să dăm sărmanilor,

Care n-au cum să pătrundă,

Acolo unde am pătruns noi.

În interior…

(No Ratings Yet)

Loading...