Neo
Avem, neo-gândire şi neo-iubire,
Suntem cu neo-cuget şi neo-simţire,
Strigăm neo-proteste şi neo-jignire,
Semănăm neo-murire şi neo-trăire.
E neo-politc, să taci când se fură,
E neo-strategic ,s-asculţi cum te-njură,
Când tragi neo-fâsuri, pui mâna la gură,
Dând vina pe alţii, la procuratură.
La copii să le spui că-s progenitură,
Mormanului de fiare,că-i naivă sculptură,
Şi la tot ce e fals, că e tras din natură,
Despre apa cea plată,să spui că e pură.
Judecata cea strâmbă,din justiţia dură,
În virtutea dreptăţii,să vezi cum te fură,
Mecanism infernal de răceală şi ură,
Cu dreptatea legată la stâlp de tortură.
E neo să spui despre rău, că e naşpa,
E neo să ocupi locul păcii,cu vrajba.
E neo să torni şapă, ca să nu crească iarba,
E neo să stai sau să umbli degeaba.
E neo să spui la putori indolenţi,
E neo să spui la măgari indecenţi,
E neo la proşti să le spui neatenţi
Şi celor ce spun adevărul,demenţi.
Cu neologisme, să exprimi năzuinţi,
Fără simţul cel bun ,doar cu rece nesimţ.
Cu vorbă vicleană,amăgind cu minciuni,
Tot ce-mprăştii în jur, într-o zi o s-aduni !
E o neo-cultură, e un neo-sadism,
Societatea-i bolnavă de neoplazism,
Zguduirea naturii-n malignul seism,
Al naturii umane, fatal cataclism.
Sunt neo-religii de democratisme,
Depersonalizare şi absolutisme
Şi recivilizare, pentru autisme,
O cale mascată către socialisme.
Pe faţă bonomă-n materialisme,
De cântat în strună profesionisme,
Neo-partituri de neo-comunisme,
Cu neo-proteste paşnic,pacifiste.
Cu proteste de formă suprarealiste,
Cu eroi degeaba de diletantisme
Şi dureri în coate de reumatisme,
Tocite cu fundul în paralelisme,
Pe băncile şcolii de parazitisme,
Care n-e dau lecţii de patriotisme !