La ordin Doamne
Într-o zi sau într-o noapte
Căci pământul e rotund
Dumnezeu chemă la dânsul
Un poet…un om ,,bolund’’
Când se-nfăţişă la Domnul
El,se-nchină la pământ
Şi din uşă se răsteşte:
-De ce mi-ai lăsat, Cuvânt!?
Adevăr şi libertatea
De a fi şi de-a rosti,
Tot ce văd şi ştiu cu toţii
Dar se tem a povesti .
-Să ajung de râs la lume
Să mă judece,popor
După legi modificate,
După bunul,placul lor.
Adevărul e minciună
Şi minciuna-i adevăr
Cei ca mine-s puşi în lanţuri
Traşi de haine şi de păr.
De mulţimea fără minte
De roboţi,abrutizaţi
Care ştiu doar să muncească
Şi să fie consacraţi
Ei pe ei şi-unii pe alţii
Adevărul merge, beat
Îl rostesc numai copiii
Şi umblă, cu capul spart .
Idioţi cu arma-n mână
Spun că apără,valori
Pace,libertate,lege
Şi le apără ,de mori.
Mori încet şi mori cu zile
Aprobând hipnotizat
Tot ce zic şi tot ce cântă
Sau ce noaptea au visat.
Alţii vin din umbra crucii
Să te-nveţe,să trăieşti
Sau să mori frumos,în pace
Orice, doar să nu vorbeşti.