Adevărul din fulgi de nea
Lacrimile stelelor întristează pământul
Nu vreau să mai fie aşa!
Când al firi lumesti cuget,la spulberat vântul
Pe mine m-ă vând cerului,ca să pot schimba
Cu aripile-n zbor,am întrecut gândul
Şi lipsit de voinţă,când aflu ce-i roua dreptaţi
Şi adevărul din fulgi de nea
Unde s-au dus paşii tinereţii?
Aş vrea să mă întorc în timp, unde-i viaţa mea?
Aş bea apa tinereţii,din cupa vrăjitoarelor
Măcar de-aş trăi mai mult!
Să văd lumea cum seduce-n viitor
N as vrea să plec!
Îmi rescriu viaţa mea de muritor
Să-mi spună copaci batrâni
Că viaţa-i legată în lanţuri
Cum sfinţii au fost omorâţi de pagăni
Au rupt lanţurile pentru mântuire
Din sacrificiu primeşti cununa
Cum s-o pun pe cap? Ca-i asa de grea!
De-ar veni morţii acum să îmi spună
Că nu voi ajunge,în rai fără ea
Dar nu vine!Nu vine nici unul!
Viaţa e grea!
Sufletul e şi mai greu
Şi tot eu singur,îmi voi căra chinul
De ce să le car pe amândouă,pe umărul meu?
Le las într-o parte,eu îmi văd de al meu drum
Şi voi pleca,de pe acest pământ
Fumez ţigara vieţii,până se va face scrum
Căci n-am semnat vre-un legământ.