Silabe ~ Ana Blandiana

Adesea-mi vine să mă rog
Glasului meu, precum un cerb
În care-a fost ascuns un herb
Neînţeles, de inorog.

Ascult uimită cum se schimbă
Gându-mi stângaci în regi şi zei
Înţelegându-se-ntre ei
Într-o de mult uitată limbă.

Silabe mi se strâng în piept
Străine, fără să mă-ntrebe,
Neiertătoare şi superbe.
Nu mă mai mir. Ascult, aştept,

Număr cum picură rar, reci,
Îndepărtat ca dintre stele,
Din rotunjirea gurii mele
Moartea şi viaţa mea de veci.

(No Ratings Yet)

Loading...