Perdelele nopţii ~ Adrian Erbiceanu

Perdelele nopţii cad iluzorii;
Umbre-epave se-agaţă de stânci;
Vânturi solare biciuie zorii…
Greu ne începem suişul. Pe brânci!

Ancora zilelor scarmănă-ntruna;
Dinţii de gresii se-nfruptă din mal.
Adevărul, frate bun cu Minciuna,
S-a logodit cu un bol de cristal.

Scapără vatra de-atâta căldură;
Lunecă ape pe punţi de grumaji.
Ura e dragoste; Dragostea, ură…
Ieri a fost mâine; Mâine e Azi.

Braţe întinse bat greu la galere…
Doi şi cu unu fac patru. Şi-i trist!
Cutele vremii se strâng de durere…
Popa citeşte un nou acatist!

(No Ratings Yet)

Loading...