Mă durea capul cumplit,
Într-o farmacie am nimerit.
Vroiam piramidon şi aspirină
Dar nu mai aveau decât în vitrină,
De reclamă,
Şi-alea de ghips,
De bună seamă…
“Poate-aveţi algocalmin?”
Mă durea fruntea, simţeam că leşin.
Farmacista m-a recunoscut
Şi-a zis: “Hei, nu cumva te-am văzut
Cu-o chitară
La televizor,
Aseară?”
“Nu eram eu”, am insistat,
“Deşi lucrul poate vi se pare ciudat.
M-am uitat şi eu la televizor
Şi de ciudă am simţit că mor:
Schimbasem canalul, cu sonorul la zero,
Era Mironov,
Făcea reclamă la Dero”.
“Aşa e!”, a zis ea,
“Cum de te-am putut confunda?
Ăla avea un text interesant,
Se vedea cât de colo că-i scris de-un savant.
Folosea rime integre,
Vorbea de pulsari
Şi de găuri negre.”
“Doamnă”, i-am zis, “problema mea
E mult mai simplă decât aşa ceva!
Eu vreau o pastilă, ceva uşor,
Mă doare capu-ngrozitor!”
Şi ea zâmbeşte,
Şi zice:
“Poate că-ţi creşte!”
“Pastilă”, mai zice, “zău că ţi-aş da,
Dac-aş fi sigură că te-ar ajuta.
Da’ mai bine ia o alifie,
Crede-mă, lucrez într-o farmacie.
E mult mai bună:
Te ţine-o lună
Şi face şi spumă!”
“Nu, mulţumesc”, am zis şi-am plecat.
Era noapte, aşa că m-am culcat,
Am visat că a doua zi
Toată lumea cumpăra alifii
Şi cum m-am trezit
La farmacie-am fugit:
Alifii – o grămadă,
Da’ era deja coadă.
M-am aşezat la rând cuminte,
Altceva mai bun nu-mi dădea prin minte.
Cel de lângă mine mi-a tras un cot
Şi-a zis “Bă, dacă vrei compot,
Păi să ştii că se dă vizavi!
Aici se dau alifii…”
I-am zis: “Şi ce părere ai, coane,
Alifia asta o fi doar pentru cucoane?”
El zice: “Nu ştiu” şi dup-aia zâmbeşte:
“Doar dacă nu cumva o mirosi a peşte!”
Auzi ce vorbeşte:
Păi de unde peşte?