Pe balta clară barca molatică plutea…
Albeţi neprihănite curgeau din cer; — voioase
Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase;
Oh! alba dimineaţă, şi visul ce şoptea,
Şi norii albi — şi crinii suavi — şi balta clară,
Şi sufletul — curatul argint de-odinioară
Oh! sufletul! — curatul argint de-odinioară.