Cine mi-a stricat femeia
Poezie de Mihaela Vicol

Cine mi-a stricat femeia si mi-a smuls de la gat cheia cu care incuiam discret despre ea orice secret…. Acum … More

Taranul si cultura (pe cand taranul era taran si cultura era cultura)
Poezie de Mihaela Vicol

Stai si te gandesti ca prostul si chiar nu-i intelegi rostul… cum de arta de valoare pretuire nu mai are?! … More

Străin de toate si de tot iaca, mai fac si eu ce pot… Să curgă, deci, salivele când se pozează … More

Ti-e teama de ploaie, Ti-e teama de moarte?! Ti-e teama de tine Schimbari si de fapte?! Tu, vino c-o … More

Biciclitul, ca si-n viata: te opresti si vei cadea! nu este precum la piata sa barfesti pe’altcineva. Daca vrei sa … More

Gânduri se-adună in valuri si-ngână dorinte si vise cu ferestre deschise către luna albastră, din noaptea frumoasă ce este…

Mi-a fost dat să văd azi-noapte nişte creaturi ciudate buhănite şi umflate, cu feţele prea încruntate şi colţurile gurii lăsate… … More

Ce-mi spui de poezie, d-acea chimeră tristă, Când lumea d-astăzi, rece și materialistă, Își râde de chimere și de puterea … More

N-am văzut de nicăieri o lună mai mare Ca din vârful muntelui înzăpezit. Parcă i-a împrumutat limpezimea Sufletul meu nesfârşit. … More