Când vioarele tăcură
Poezie de Stefan Petică

Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răsleţită pe strunele-nvechite, Şi-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă … More

Serenade demonice
Poezie de Stefan Petică

O ceată–ntunecată s-a oprit Tăcută şi răsleaţă la răscruce; Atât de grea îi cade-n asfinţit Tortura de-a nu şti-ncotro s-apuce. … More

Apune soarele pe dealuri În slava purpurei de sânge Şi răsunând adânc din valuri Doineşte-un glas şi parc-ar plânge; De … More

Păunii verzi plecară în noaptea solitară Cu strigăte de jale ca nota care trece Plângând sub ceruri triste; iar sus … More

Serbare sgomotoasă Ca-n bâlci. Decor banal; O boltă luminoasă Scăldată-n aur pal. Pe culmea azurie Chiar soarele de-aramă Se pare-o … More

O ceată–ntunecată s-a oprit Tăcută şi răsleaţă la răscruce; Atât de grea îi cade-n asfinţit Tortura de-a nu şti-ncotro s-apuce. … More

Cufundat în suvenire Pe câmp verde mă primblam Şi cu trista mea gândire În trecut mă întorceam. Cum la chinurile-amare … More

În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare Şi vesel de plăcere tot sufletul tresare, Eu singur în mâhnire, în … More

Precum pe bolta întunecată Un moment singur luna s’arată Ş’apoi dispare iarăş în nor, Dacă în ochiu-ţi mândru şi rece … More