alergam si alergam
arme inimaginare
fara sa ne-ntrebe varsta
ne-mpuscau pe fiecare.
cutezam si cutezam
oameni rai, priviri meschine
puneau viperele mortii
sa ne stearga din destine.
chiuiam si chiuiam
tot spre rosturi rostuite
multi cadeau, lasind pe lume
nuntile neimplinite.
ne-ntrebam si ne-ntrebam
daca moartea e din ceruri?
mult prea tineri, nu stiam
sa lipsim de la apeluri.
alergam si cutezam
haituind spre hau ocara
si stiam noi ca stiam
sa iubim eroic -Tara.
ne miram si ne miram
de ce sangele-n zapada
se preface-n crinerouri
si nu-si cata azavada.
flori de viata: crinerouri
oameni buni, sa tineti minte
sa saditi etern eterne
flori de dor peste morminte.
la morminte, la morminte
nu stiam noi moartea ce e
haituind monstrii rusinii
ne-am urcat in epopee.
bulevarde, bulevarde
mistuiau in flacari rosii
bibliile infantile
pe care le-au scris leprosii.
tinerete, tinerete
vrerea ta ti-ai vrut-o vruta;
pentru gestul tau eroic
MAICA TARA te saluta.
(*Crinerou, crinerouri: subst. com. scornit de poet in memoria eroilor.)