(Lui Pompiliu Bors)
Treceau dincolo Prutul
Numai pasari in zbor.
Numai pasari inot.
Numai
Umbra visatoare si trista
A lunii pe valuri trecea.
Si, dus de vant,
Dus de vant,
Dus de vant,
Zmeul copilariei
Iscalit cu numele meu
In litere noi, colturoase,
Aduse de vant,
Aduse de vant.
Neamuri din Cot, din Miorcani,
Pe celalalt mal
Deasupra zmeului se aplecau
Citindu-l cu lacrimi in ochi
Ca pe-o scrisoare trimisa
Din cea mai adanca urgie,
Din iad. Coborau neamuri
Pe celalalt mal mai apoi
Sa asculte muzica
Ce la nunta mea canta.
Nu au vazut,
Nu au putut deslusi
Chipul miresei.
Poate ca nici nu
Existase mireasa candva.
Poate ca era numai
O plasmuire imaginara a mea,
Alba si minunata,
Alba si minunata,
Alba si minunata.