O patrie şi un mormânt ~ Ionuţ Caragea

trăiesc durerea unei patrii

ca într-un sacru legământ;

printre ventricule şi atrii

îmi curge-acelaşi sânge sfânt.

trăiesc, privirea mi-e departe,

spre marea mea, spre răsărit;

trăiesc şi în această carte,

de-atâtea versuri răstignit.

trăiesc aceeaşi melodramă

prin vise şi prin alte vieţi,

ca plânsul dorului de mamă,

ca roua unei dimineţi.

trăiesc cu ochii şi cu gândul

la ce a fost şi ce va fi;

trăiesc, când se termină rândul,

pe firul unei agonii.

trăiesc blestemu-nstrăinării

urmat de-acelaşi aprig dor;

necunoscut sau dat uitării,

pe care limbă vreţi să mor?

(No Ratings Yet)

Loading...