Profeţia omului-fluture ~ Ionuţ Caragea

Dumnezeu mi-a agăţat viaţa-n cruce

atât cât să pot duce în spate

lumea

 

dar crucea asta de piatră

mă trage-n adâncul

râului Styx

 

în timp ce din cer plouă cu bolovani

peste casa mea fără ferestre

acoperiş din flori

 

arde mocnit focul dorinţelor

sufletul meu iese pe horn

rămâne scheletul

casei părăsite

 

Dumnezeu mi-a agăţat viaţa-n cruce

atât cât să pot duce în spate

profeţia omului-fluture

 

rămas în coconul viselor nesfârşite

un înger care se naşte captiv

ca o lumină pe coridorul

umbrelor

 

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
smoke

3 Comentarii

  1. În pragul Crăciunului
    Versuri de Mahok Valeria

    Din visul armoniei sfinte
    Maria a născut,
    Pentru a lumii mântuire
    Pe Isus pruncul sfânt.

    Pe cer o stea a răsărit
    În calea magilor,
    Şi spre locaşul sfânt pornind,
    Minunea au vestit.

    Aur, smirnă şi tămâie
    Magii îi dăruiră,
    Mariei şi pruncului sfânt,
    Apoi li se –nchinară.

    În leagănul Crăciunului,
    Colindători mângâie
    Visele sfinte-a pruncului,
    În braţele Mariei.

    Colindul bucuriei sfinte
    Cuprinde întreg pământul,
    Cerul răsună îngeresc,
    Domnu-şi sărută pruncul.

    09-12-2007

    Reply

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.