Şi câte ar mai fi de zis ~ Ionuţ Caragea

revino să ne fugărim în holdele de grâu

răsare-soarele-răsare-apune

dragostea pe-obrajii tăi subţiri curgând lapte şi miere

revino să te strâng cu brâul cerului pictând

pe faţa ta de freamăt şi suspine

revino să cântăm din mandoline

şi chiar de brâul Maicii Domnului renaşte

brâu de cosânzene

în părul tău cernând fulgi de culoare

revino să te strâng de buze

să-ţi suflu-n palme buburuze

a Făt-Frumosului mireasă

revino să ne fugărim în lanul de porumb

să fim din nou copii

cu brâul vântului să te opresc pentru o clipă

c-un sărut să te-nroşesc

şi câte ar mai fi de zis Lunii

ce ne privea mirată, mai ţii minte?

ne fugăream comete

prin lan de spice şi de stele

şi mă lăsai să intru-n lumea ta

de basme şi fantasme

revino să mă scald în lacrima ta

ce alternează între tristeţe şi iubire

fără margini

revino să ne depănăm gândurile tremurânde

şi să schimbăm regulile timpului

ce nu mai ştie să se-oprească

revino să ne fugărim în lanul de lucernă

galbene flori galbene

ursit în palma ta norocul

şi iar alerg şi iar te prind de rochia-Sfintei-tale-Marii

şi iar vii şi iar pleci şi vii şi morţi suntem

ca doi copii frânţi în miliarde de cuvinte amuţite

şi câte ar mai fi de zis, revino să să ne bucurăm

de clipa ce ne-mpresoară cu amintiri fuginde

ce tot te uiţi la mine tu, oglindă?

am fost şi tânăr

nu pot privi în spate

şi câte ar mai fi de zis, dar cine să m-asculte…?

şi mă opresc, cuvintele-s prea multe

(No Ratings Yet)

Loading...