Binele din rău ~ ovidiuvasile

Binele din rău

Toate câte-s,cele bune

Împărţite tuturor,

Nu se ştiu,decât când răul

N-e rânjeşte sfidător.

Şi cu umbra-i de-ntuneric

Eclipsează luminarea

Doar atunci vedem lumina!

Doar atunci, vedem valoarea!

Când ne doare ne tratăm

Când ne arde ne frecăm

Preţuind puţin,ce este

Cât trăim şi existăm.

Doar atunci când, nefiinţa

Ne lipseşte de-a mai fi,

Am întoarce-napoi timpul

Clipa,s-o putem trăii.

Clipa cea nepreţuită

Când era,era prisos

Ochii tăi priveau departe,

Viitorul luminos.

Iar prezentul,era răul

Peste tot,în jurul tău

Când se pierde,cu trecutul

Vine răul, fără rău.

Ajungând în amintire

Fostul rău,devine bun

Timpul face împărţirea

Şi dă rest,pământul brun.

(No Ratings Yet)

Loading...