De: Vasy Luşcu .
Când închid ochii , parcă îţi văd privirea ,
Orce sunet , declanşează amintirea . . .
Despre doi copii , ce îşi mărturiseau iubirea ,
Crezând că o să vie , într-o zi şi fericirea .
Aşi mai scrie ,
Multe versuri pe hârtie ,
Despre fata , care-mi place mie ,
Dar fără ca ea să ştie .
Ce zace , în inimă la mine ,
Drumul , ce mă duce la tine ,
Gândul , către o minune ,
Ca o mare pasiune .
Chiar dacă sufletul tace ,
Asta e inima mea , nu am ce face . . .
Nu te pot îndeparta , nici nu mă pot preface ,
Când în gândul meu , zâmbetul tau zace .
În viaţă trebuie , să ştii ce vrei ,
Iubirea cum poţi s-o iei . . .
Dintr-o mie de idei ,
Dar ai şti şi tu , dacă te-ai privi prin ochii mei .