De-aş fi Eminescu ~ ovidiuvasile

De-aş fii Eminescu

Dac-aş fii eu…Eminescu,
Un luceafăr de talent,
Aş cânta în versuri forma
Conţinută în fragment.

Orice formă, are-n-trânsa
Conţinut, fragmente pure,
Care forme au şi ele
Păreri de la ochi să fure.

Ochii, cei ce văd o lume,
Ce făcuţi au fost s-o vadă,
S-o iubească şi s-o cânte,
Odată, ca niciodată

Ochii ,văd acum departe.
Eminescu nu mai este
Să privească pe Luceafăr,
Să compună o poveste.

O poveste despre stele,
Dacă… fără telescop,
A ajuns aşa departe
Noi, batem pasul pe loc.

Unde mintea-i genială
Cerceta prin poezie
N-am ajuns cu telescoape,
N-am ajuns cu-astronomie.

Ce vedea cu ochii minţii
Codru, mare, infinit,
Telescop şi microscoape,
Vorbă mare…de vorbit.

Spunem noi acum acestea.
Care-am mai citit ce-a scris.
De-ar trăii contemporani-i
Ar striga:Maestre, bis!

Ca să fie… revedere
Între cei ce nu mai sânt,
Sus pe cer, planeta Venus
Jos, Luceafăru-n mormânt.

Ne scria atunci maestrul
Cum e… luna între stele,
Cum… sunt vechi şi nouă toate,
Somnoroase păsărele.

Nouă ne-a rămas doar versul,
Şi ne îndreptăm cuminţi
Printre sute de catarge,
Spre… Fecioara dintre sfinţi,

Care pruncul şi-l adoarme
Legănat încetişor,
Eminescu îi şopteşte:
Ce te legeni, puişor…

De ce nu m-aş legăna?
Vreme trece, vreme vine,
Lumea asta-i tot mai rea.
Tu te-ntreabă şi socoate
Oare trece vremea Mea?

(No Ratings Yet)

Loading...