Munţii noştrii ~ ovidiuvasile

Munţii noştri

Munţii noştrii,poartă aur,

Dar ca neam de tolomaci,

Aur verde,aur …aur,

E totuna, la săraci.

Pe la munte, sunt gunoaie

Şi cabane de prost gust,

Şerpuieşte încă apă

Să mai spele din dezgust.

Mergi pe drumuri zdruncinate,

Potecuţe cu noroi

Ah,de le-ar avea străinii

Ne-ar da auru-napoi.

Margine de drum, cu scânduri,

Utilaje cu ulei,

Cauciucuri şi betoane

Şi priviri de derbedei,

Care-şi spun ,,copii de munte”

Dar se poartă ca străini,

Defrişează şi fac pradă,

Ca să-şi cumpere maşini.

Aur,munţi,păduri şi mare

E frumoasă,ţara mea!

Dar păcat că-i locuită

Şi produce,cherestea.

(No Ratings Yet)

Loading...