Minunea Sfântului Grigore Papa De furia furtunii au nu te temi, străine Cu searbăd chip, ce singur, prin ceaţă, treci…

Dormi dulce somn netulburat În flori şi în dantele, Dormi că ţi-au pălit mâinile În grelele inele. Dormi rece somn…

Smerit stă, dar privirea-i drăcească, aţintită, Trăieşte chiar pe pânza ce-l poartă-ntruchipat, Iar grijile şi truda adânc îi au brăzdat…

Sufletu-mi e-o mare moartă oglindind un cer de jale, Arse stânci o-nchid în groaza sterpelor pustietăţi, Pe ea boarea nu…

Iar când, sfioasă umbră, prin ceaţa rece-a serii Purtându-ţi trista taină, de gânduri chinuit, Târziu te vei întoarce înfrânt şi…

Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor, Şi apa ce-aţipeşte, în luciu-i rânjitor, Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei…